sâmbătă, 14 martie 2009

O prietenie Adevărată

Acum doua săptămâni vorbeam cu Andrei despre articolele lui care sunt foarte deosebite...printre care se află şi articolul surorii mele ( Mădălina )....Discutând despre această temă m-a convins să scriu şi eu un articol:). În ultimii ani am observat că majoritatea oamenilor nu ştiu ce înseamnă cuvântul ,,prietenie”..., defapt este o haină valoroasă care se curaţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată; însă acest lucru puţini îl cunosc, mai ales nu ştiu să aprecieze ceea ce au, doar după ce pierd îşi dau seama.

Totodată am observat că vorbele dulci sunt uşor de spus, lucrurile drăguţe sunt uşor de cumpărat dar oamenii de treabă sunt greu de găsit...Viaţa se termină când tu încetezi să visezi, să te lupţi pentru un scop, un ideal, iar speranţa moare când tu încetezi să crezi, prietenia se sfârşeşte când tu încetezi să o mai împarţi celor dragi ...aşa că împarte cu cine crezi că îţi este prieten, şi nu numai, dăruieşte fără motive, ţine la cineva fără explicaţii...aceasta va fi inima adevăratei prietenii.

Sunt oameni care au trecut prin multe prietenii şi au realizat că atunci când persoana dragă lor, acea persoană în care avea poate cea mai mare încredere a rupt ceea ce poate fi numit firul de legătură dintre ei prin a-i dezamăgii. Degeaba au încercat să-l lege deoarece nodul a rămas. Însă ce am observat în ultimele luni este că o prietenie între un băiat şi o fată este mult mai sinceră şi mai frumoasă decât între mai multe persoane, un grup chiar.... Nu după mult timp ajung să se cunoască mai bine, să descopere câte lucruri au în comun, să afle calităţile dar şi defectele ( care sunt acceptate din prietenie ) şi atunci se regăsesc unul în celălalt, ajung să-şi petreacă tot mai mult timp împreună, ore întregi zi de zi, iar după o lună îi vezi de mână plimbându-se şi iubindu-se ca doi îndrăgostiţi ( cum altfel să se iubească:) ). Sunt sigură că multora li s-a întâmplat acest lucru, să se îndrăgostească de cel mai bun prieten/cea mai bună prietenă pentru că de la prietenie ajungi foarte uşor la dragoste.

Ceea ce am realizat eu, prin ochii unei boboace de liceu este că o prietenie adevărată se măsoară doar în amintiri frumoase, voie bună, linişte, comunicare intensă, zâmbete nevinovate, încredere şi nu în ultimul rând iubire.

Ţop ţop şi iarăşi avem un guest pe blog:). De data aceasta este vorba de Cezara, care a urmat modelul surorii ei şi a îndraznit să aştearnă pe hârtie ( şi mai apoi în word:) ) un gând, o idee, o percepţie, totul fiind transpus într-un articol pe acest blog. Sper să vă placă şi eu unul o mai aştept să vină cu noi articole.

3 comentarii:

La 14 martie 2009 la 15:43 , Blogger Deme a spus...

"de la prietenie ajungi foarte uşor la dragoste" - adevăr grăieşte gura ta... been there, done that, nu mai fac :)))

 
La 15 martie 2009 la 15:26 , Anonymous Anonim a spus...

foarte frumos articolul, felicitari domnisoara!
PS: imi par cunoscute personajele din finalul articolului :P

 
La 23 martie 2009 la 15:21 , Anonymous Anonim a spus...

Prietenia e intr-adevar ceva greeeu de gasit. Eu pot sa spun ca sunt o norocoasa, am 5 prieteni :) (printre care iubi si sora mea). In rest pot sa spun ca am o gramada de cunostinte, dar atat, nimic mai mult.
Parerea mea e ca prieteni ii numesti pe cei in care ai incredere sa le spui ceva anume sau ai incredere sa le ceri ajutorul :)

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire