miercuri, 4 martie 2009

Unitatea la raport!

O întâmplare din ultime zile mi-a dat ideea de a dezbate în următorul articol tema unităţii. Căutând pe aleea ,,citate” de pe google am dat peste următorul: ,, Unde există unitate, există întotdeauna victorie.” Pot spune că sunt de acord cu acest citat. Încă de mic şcolar, de la ora de muzică înveţi despre unitate ( unde-s doi puterea creşte…), o unire a unor persoane care au un scop comun, un ideal, un obiectiv şi sunt dispuşi să conlucreze pentru a-l realiza. Forţa unui grup, fie el un grup de prieteni, o clasă de elevi, un colectiv la servici se vede nu prin ,,muşchii” expuşi cu ajutorul tricourilor mulate ci prin unitatea de care dă dovadă, prin faptul că sunt uniţi şi se ajută reciproc. În orice astfel de grup vor fi oameni cu personalităţi diferite, cu gândiri poate diferite, dar cel mai important lucru este comunicarea. O unitate este aceea care deşi părerile sunt antonime le ascultă, le dezbat, aleg calea pe care vor să o urmeze şi absolut toţi marşează în direcţia stabilită. Este simplu să spui că nu eşti de acord cu alte păreri, că ceilalţi nu au dreptate, că se poate face şi altfel. Nimeni nu poate şti cu certitudine dacă o idee este 100% bună sau nu, dar dacă majoritatea sunt de părere că este un gând care trebuie urmat atunci contestarea lui nu mai prea are rost. Acum să trec pe exemple mai concrete:). Normal că o să aleg ceva care mă implică şi pe mine şi de aceea mă voi referi la clasa mea:

Am colegi foarte inteligenţi, care se ghidează după propriile opinii, dar parcă nu e de-ajuns. Am cunoscut situaţii de-a lungul a 1 an si mai bine de jumătate în care s-a observat faptul că totuşi nu suntem destul de uniţi. Sunt moment când trebuie luată o hotărâre pe loc, dar la noi nu merge aşa, unul zice aşa, celălalt invers şi puţini mai lasă de la ei să vadă cum e mai bine. Un moment în care am arătat că atunci când este voinţă, când suntem toţi un grup reuşim a fost în primul semestru din acest an când am intrat în competiţia ,, Cea mai reprezentativă clasă de Halloween”, competiţie pe care am câştigat-o. Probabil nu avem atât de multă încredere unii în alţii, însă trebuie să învăţăm că acţionând precum un grup avem şanse de reuşită mai mari decât dacă am acţiona pe cont propriu. Dar hei!, m-am lungit deja cu dezbaterea aşa că o să încerc să exprim o concluzie proprie. Dacă suntem uniţi, avem încredere unii în alţii şi nu ne abatem de la ce am stabilit reuşita este inevitabilă. Fiind uniţi puterea creşte şi ceilalţi nu mai răzbeşte ( comparaţia îmi aparţine…:)) ).

1 comentarii:

La 4 martie 2009, 20:01 , Anonymous Adrian a spus...

Foarte corect articolul!
La toamna vor incepe majoratele si va veti apropia mai mult, adica unitatea va creste ;)

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire